Modul în care s-au împărțit banii din vânzarea lui Bogdan Stancu readuce în prim-plan contrastul, dar și legătura directă dintre sărăcirea fotbalului românesc și prosperitatea oamenilor care-l speculează. Ca la multe alte asemenea tranzacții făcute după 1990, clubul care a pierdut fotbalistul a încasat doar o parte din suma totală, diferența intrând în conturile intermediarilor. De data asta, păgubită a fost Steaua, dar în trecut cazuri similare s-au petrecut și la alte echipe. În acest gen de afaceri, nici FIFA, nici UEFA, nici legile și procurorii nu pot apăra sportul de oportuniștii care-l secătuiesc.
Steaua a câștigat din transferul celui mai bun atacant din Liga I trei milioane de euro. Intermediarii afacerii, frații Ioan și Victor Becali, au încasat, conform vărului lor, Gigi Becali, alte trei milioane, 20 la sută dintr-un viitor transfer al fotbalistului și comision din salariul acestuia. O altă versiune spune că frații primesc „doar” două milioane de euro, pe lângă comisionul din salariu și procentele din viitorul transfer. Oricare dintre variante ar fi reală, un lucru e clar: în Ghencea nu vor ajunge toți banii plătiți de Galata.
S-a repetat cazul Florin Bratu
Acest caz particular ridică și alte semne de întrebare în afara celui privind împărțirea banilor. Conform declarațiilor făcute de toți cei implicați, Ioan și Victor Becali au negociat la Istanbul, cu Galatasaray, atât în numele jucătorului, cât și al clubului Steaua, lucru ilegal. S-a repetat, practic, cazul Florin Bratu, în urma căruia Ioan Becali a fost anchetat de FIFA și a pierdut definitiv dreptul legal de a mai fi impresar.
Tocmai pentru a evita conflictul de interese, forurile fotbalistice interzic practica dublei sau triplei reprezentări. Cele trei părți participante la un transfer – clubul care vinde, clubul care cumpără și fotbalistul – trebuie să aibă, fiecare, câte un reprezentant legal. În 2007, o anchetă FIFA descoperea că, la plecarea lui Florin Bratu de la Rapid la Galatasaray, produsă cu patru ani mai devreme, jucătorul și echipa română fuseseră reprezentate, la negocieri, de același individ, Ioan Becali. La fel ca și acum, în pagubă a ieșit gruparea română, care a încasat pe hârtie 1,75 milioane de dolari (practic, în conturi au intrat doar 100.000 de dolari) din totalul de 2,75 milioane. De data aceasta, frații Ioan și Victor Becali au reprezentat la Istanbul, tot în negocierile cu Galatasaray, interesele echipei Steaua și pe cele ale jucătorului.
Un alt aspect controversat este faptul că frații Becali au deținut, în coproprietate cu Steaua, drepturile asupra jucătorului. Ei l-au cumpărat pe Stancu de la Urziceni împreună cu Steaua (așa se explică insistența pentru transferul la Galata). Dar, dacă drepturile federative au fost deținute de firma de impresariat reprezentată de Victor Becali (fratele Ioan nu mai are licență), tot nu e legal, pentru că revenim la impedimentul dintâi. Interesele jucătorului nu pot fi reprezentate tot de cel care ia și bani din vânzarea sa.
Până la închiderea ediției, Victor Becali nu a putut fi contactat pentru a-și spune punctul de vedere.
OFSAID S-a încălcat Regulamentul Agenților de Jucători al FIFA
O simplă lectură a Capitolului IV din Regulamentul Agenților de Jucători al FIFA ne arată că la transferul lui Bogdan Stancu la Galatasaray s-au petrecut lucruri incorecte. Paragraful 8 din Articolul 19 (Contractul de reprezentare) al Capitolului „Drepturi și obligații ale agenților de jucători” este foarte clar: „Agentul de jucători trebuie să evite toate conflictele de interese pe parcursul activității sale. Un agent de jucători poate să reprezinte doar interesele uneia dintre părți într-o tranzacție. În particular, unui agent de jucători îi este interzis să aibă un contract de reprezentare, o înțelegere de cooperare sau interese comune cu una dintre celelalte părți sau cu vreunul dintre ceilalți agenți de jucători implicați în transferul fotbalistului sau în completarea contractului de angajare”.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER